Post Detail

martie 18, 2023 in Sfaturi la debut!

10 lecții utile scriitorilor debutanți!

1. Multă răbdare!

În publicarea de carte timpul evoluează într-o dimensiune proprie, procesul întinzându-se pe o perioadă adesea extinsă, unde câteva zilele pot însemna săptămâni. Editorii poartă o imensă responsabilitate și scriitorii trebuie să înțeleagă acest lucru.

Din momentul în care ați început să scrieți și până în acela în care cartea se va regăsi  în ”Librăria Online” poate curge mult timp. Manuscrisul, odată predat, trebuie să fie impecabil, altfel, dacă editorul îl retrimite pentru corecturi și completări – atunci timpul se prelungește fără limite.

Așadar, prima lecție oferită aici este despre răbdare, înțelegerea acestui mesaj ajutând scriitorul debutant să se detașeze pe termen lung de orice fel de neliniști.

2. Atenție la graba de a publica!

Unii autori se grăbesc să-și spună povestea. Contactează editura și gata, cartea trebuie imediat publicată! Foarte mulți autori superficiali cad în această capcană. Au convingerea că au produs o capodoperă. Îi sfătuim să scrie în continuare alte teme și după un an să revină asupra lucrării inițiale. Aceștia vor simți cu siguranță o minimă tresărire. Ceea ce credeau că este extraordinar, poate fi de fapt o lucrare obișnuită.

Scrierea este o muncă colosală. Sfătuim scriitorii debutanți să-și evalueze critic lucrările înainte de a se lansa în analizarea opțiunilor de publicare. Evitați auto-publicarea, chiar dacă aveți o astfel de oportunitate! Graba te poate duce în situația de a publica o carte, prezentând cititorilor nu neapărat cea mai bună lucrarea posibilă, aspect care nu mai poate fi corectat în nici un fel!

Testul este simplu. Trimiteți un capitol la redacția editurii. Un student de la filologie, colaborator al editurii, va parcurge câteva file de manuscris, oferindu-vă un text îmbunătățit. În acel moment devine evident faptul că povestea voastră poate fi redactată mult mai bine de către o altă persoană, concluzia fiind clară!

Avem nevoie de etaloane și dăm exemplu aici romanul ”Acul de aur și ochii Glorianei”, operă a scriitorului Radu Paraschivescu – text în care nu se mai pot introduce îmbunătățiri, pentru acesta este redatat impecabil, de către un scriitor consacrat prin trecerea timpului către nuanțele perfecțiunii.

3. Temperează-ți ego-ul!

Din nefericire, vedem astăzi autori care deși nu au publicat nimic de-a lungul vieții și sunt complet necunoscuți în cetate, le lansează în revendicări comerciale nestăvilite, comportându-se în afara regiunii echilibrului și a minimei simplități.

Autorii trebuie să-și fixeze obiectivul critic și asupra lor, să învețe să observe cu sinceritate unde greșesc și mai ales să-și înțeleagă manuscrisul prin comparații eficiente.

Priviți-vă des în oglindă! Este munca realizată cu adevărat de valoare? Sunt cuvintele cărții voastre alcătuite în cel mai potrivit mod pentru a vă susține ideile? Sunt aceste o premieră, există originalitate? Ați citit suficientă literatură în liceu și la facultate? Ați investit în timpul necesar interogării voastre, sau tocmai ați renunțat după o lună sau două?

Trebuie să ai curajul să-ți pui întrebări grele și trebuie să găsești răspunsuri sincere. Editorii simt imediat dacă au în față un scriitor de valoare și numai parcurgând primele mesaje primite prin email. Ar trebuie să remarce acest fapt și masa autorilor!

Tinerii scriitori debutanți, cotați din start cu o valoare concretă, sunt rari astăzi – pentru că de regulă, studenții performanți se ocupă mai întâi cu formarea lor și abia apoi, dacă este cazul, cu scrierea de carte. 

4. Rămâi mereu optimist!

Etapele publicării pun autorii în situații pe care aceștia le consideră neplăcute, mai ales când planurile nu se arată așa cum au fost anticipate. Apar frustrări și de vină pare a fi editura! Greșit! Universul publicistic are reguli etice impecabile și nimeni se află  împotriva cuiva. Importantă este numai valoarea!

Scriitorii caută edituri, însă și editurile caută scriitori! În situațiile fericite, totul merge strună. În altele, rotițele se blochează și contractele nu se semnează. În acest cazuri, mai ales când apar și din zona editurii și opinii în balans, autorii trebuie să-și păstreze calmul și să caute să pună lentila mai profund pe ei înșiși. Au de construit o reputație și acest lucru implică seriozitate, eleganță și valoare.

5. Scriind …, de fapt înveți să scrii!

Scrisul continuu este cheia performanței. Editurile nu mai cred de mult timp în debuturile alcătuite dintr-o singură lucrare. Scriitorul învață gândind și scriind. Nu există scurtături și nici formule mondene, comerciale. Actul scrierii este așadar unul profund intelectual.

Cu o viață de familie și preocupări profesionale, este evident că va exista mereu o distanță clară față de lumea scriitorilor. Și totuși, dacă muza nu vă dă pace, scrieți oriunde, având un caiet la îndemână sau o tabletă, un telefon. Într-o sală de așteptare, într-o parcare, în pauza de la serviciu, în timp ce preparați mâncarea – oricând se vor putea specula momentele de inspirație, prin scriere spontană.  Apoi, cu timp, treceți ”pe curat” notițele, progresând de la o zi la alta.

6. Obține un feedback!

Critica are sens, mai ales dacă este receptată din zonele potrivite, mediul academic fiind unul ideal. În nici un caz nu solicitați opinii critice familiei, prietenilor sau anturajului profesional – oameni care în mod evident vor evita să-și exprime opiniile, nedorind să vă rănească sentimentele.

Grupurile de scriere pot avea limite și vă pot deruta, în schimb cluburile de carte pot fi utile, mai ales dacă ați fost selectat și există în organizare scriitori valoroși, cu experiență. În plus, noi credem că un editor profesionist poate să joace un rol esențial, dacă scriitorul debutant îi solicită opinii concretă. Așadar, scrierea ta va fi evaluată întotdeauna de către o persoană competentă și niciodată numai de către tine, ca debutant.

7. La debut, nu vânzările contează!

Dacă ai avut norocul să fi publicat, trebuie să observi că în realitate editura te-a ridicat câteva niveluri, oferindu-ți o plajă de lansare ideală. Astfel, concret, munca ta este evident remarcată și drumul afirmării deschis!

Mai mult editura nu poate să te promoveze! Ar fi lipsit de etică. În schimb, scriitorul poate să navigheze liber, activ, compact – oferind numele său cititorilor. Orice campanie de promovare o realizezi în limite rezonabile și pe un fundament al argumentărilor de valoare, aduce cititori în dreptul numelui tău, editura fiind bucuroasă să vadă cum cărțile unui scriitor debutant sunt achiziționate zilnic din ”Librăria Online”.

Necunoscut, chiar și cu o carte într-o librărie – nu o să fi cumpărat! Și nici editura nu te poate promova artificial. Însă atunci când editura va identifica în spațiul public informații culturale de valoare despre  tine, atunci și numai atunci – se va putea implica. Editura oferă un nume scriitorului, un statut, însă mai departe acesta crește prin forțele sale!

Organizând lunar sau chiar săptămânal întâlniri cu cititorii și diferite lansări de carte, un scriitor bun câștigă renume și află care este cu adevărat statutul său ca intelectual. Crescând solid, autentic, scriitorul oferă cetății numele său alături de un comportament specific gânditorului, implicarea  continuă în problematica colectivităților în care trăiește avându-și desigur rostul.

Să nu rupem niciodată scriitorul de intelectualul angajat în viața unei urbe! În acest context, critica te poate ridica foarte mult, chiar dacă este greu să auzi adevărul despre textele tale. De aceea noi spunem că acest adevăr este mai bine să-l afli de la editor, discret, mai bine decât de la critică, după lansare.

8. Evită balastul în scriere!

Primim la redacție lucrări care pur și simplu conțin mii de cuvinte lipsite de motivație, în ecuația pe care autorul o propune cititorului. Greșeala este deja comună și se întâlnește la un procent mare din autorii debutanți. În consecință acești autori nu sunt cumpărați de cititori și nici de cunoscuții lor, nerealizându-se astfel explozia necesară lansării publice a respectivului autor.

Este nevoie de multă răbdare și multă pregătire pentru scriere. Chiar dacă lucrarea ta a fost publicată – nu trebuie să tragi concluzia că ești deja un mare scriitor, gata să cucerești lumea! Din nefericire o bună parte a autorilor trăiește în regiune unei speranțe hrănite artificial. Este la modă să publici o carte? Din păcate, și spunem accentuat – din păcate, da. Tristă conjunctură contemporană, în care alunecă multe caractere superficiale, în goana lor pentru  celebritate.

9. Citește în permanență literatură de calitate!

Dacă nu se scrie corect, atunci de ce se mai scrie? Învățarea scrisului se poate realiza prin citit. Apoi există reguli gramaticale, care se învață în gimnaziu și liceu. Nu există numai inspirație. Scriitorul debutant de valoare transmite forță, având un bun ochi ca cititor. Nu vorbește în van, nu scrie banalități. Are caracter.

Scriitorul debutant a absorbit literatură și a înțeles funcționarea frazei, instruindu-se continuu încă din școală, studiind continuu această meserie a scrisului, publicând până la volumul de debut, numeroase articole și fragmente, revistele literare găzduindu-i lucrările de-a lungul evoluției sale. Educația în scriere nu se termină niciodată! Mereu un scriitor are ceva de învățat,       îmbunătățindu-și stilul.

Scriitorii debutanți au mai multe fragmente păstrate, salvate, ”pentru mai târziu”, pentru un viitor proiect. Scrierile arhivate își au rostul pentru lucrări ulterioare. Și apoi, exercițiul scrierii rămâne, chiar dacă scriitorul debutant simte într-un anumit moment că se află pe un drum eșuat și se apucă din nou de scris. Prin lectură, omul scriitor își descoperă stilul și reușește mereu să-și calibreze inspirația către proiecte utile semenilor.

Există autori care cred că povestea lor este senzațională. Din nefericire este una dintre miile de experiențe similare, trăite de oameni diferiți, în modalități variate. Dacă autorul debutant ar fi citit suficient, ar fi înțeles că înaintea lui au existat nume celebre în scriere și gândire – care au abordat în forme superioare temele umanității.

Unii autori cred că povestea lor este utilă cititorilor. Nu este așa! Nu este deloc utilă, existând la îndemâna cititorului exigent suficientă literatură de calitate. Nu toate poveștile sunt pentru marele public. Dacă o editură publică un autor, considerând că povestea are unicitate, asta nu înseamnă că autorul a devenit brusc scriitor și că tema prezentată trebuie citită neapărat de public.

Se face frecvent această confuzie de sens. De regulă, masa cetățenilor nu citește. Dacă textul tău este pentru aceștia, cartea nu o să se vândă! Cei care citesc regulat, au la dispoziție nume importante în librării. Astfel, autorul trebuie să se bucure pentru realizarea lui, să fie fericit că oamenii din jurul lui l-au cumpărat și mai departe să caute să evolueze așa cum trăirile interioare îi dictează, căutând să devină cunoscut și să ofere lucrări din ce în ce mai performante.

Oameni cu destine obișnuite scriu crezând că  prin povestea lor vor cucerii publicul. Ei bine, viața ne oferă modele cu adevărat utile, prin contrast, munca unora rămânând numai apanajul  orgoliilor personale.

10. Înțelege managementul publicării.

Poate că este bine să înțelegem că publicarea este și o afacere. Din nefericire, spațiul comercial al scrierii a hrănit multe categorii superficiale, ce s-au decis să își satisfacă trufia publicând o carte – de altfel, de slabă calitate.  

Referindu-ne la scriitorii debutanți ce posedă meșteșugul scrierii, pe aceștia îi sfătuim în continuare să parcurgă fiecare etapă cu răbdare, căutând să descopere traseul potrivit – unic întotdeauna pentru fiecare scriitor valoros. Citiți biografiile marilor scriitori și o să descoperiți în dreptul fiecăruia un parcurs unic.

Dacă ești necunoscut și nu faci nimic să te remarci – editurile nu te pot ridica artificial pentru că etica publicistică nu le permite să încaseze onorarii pentru promovări. O editură serioasă nu face reclamă scriitorilor publicați, căutând să se exprime numai atunci când în spațiul public un scriitor   se remarcă cu prilejul diferitelor evenimente culturale. 

Un autor necunoscut, odată publicat, capătă un rang nou, editura oferindu-i un nume. Mai departe, cel care a publicat trebuie să-și identifice locul în lumea literaturii românești – în concordanță cu subiectul publicat. Orice încercare de a se arde etape este ridicolă și nefondată logic.

Cititorii sunt oameni inteligenți, care știu să caute o carte, să o descopere, să aprecieze un scriitor,  să-l cunoască, să-l evalueze. Dacă o editură publică un debutant și acesta nu-și înțelege valoarea, atunci, din păcate, orice exces devine prilej de decădere. Dacă autorul înțelege care îi este nivelul valoric în raport cu ceea ce se publică astăzi, atunci acesta poate să simtă fericirea în micul său grup social – familie, prieteni și colegi de serviciu. Dacă se amăgește și speră la mai mult, acesta nu dovedește decât o slabă capacitate de înțelegere a lumii contemporane și mai ales o lipsă de calități specifice lumii scriitoricești.

În schimb, un scriitor debutant, acceptă că se află la început de drum și caută să evolueze zi de zi. Este prezent la multiple manifestări culturale, scrie asumat în diferite cotidiene, ține o pagină de analiză și opinii, trimite articole în diferite platforme, se ocupă de evoluția lui universitară, dezvoltându-se permanent –  cunoscut fiind faptul că dacă nu dăruiești, nu vei fi răsplătit. Acesta manifestă o fierbere specifică intelectualului și își dezvoltă o viață dăruită unor idealuri pozitive. Facem așadar și în acest articol diferența între scriitorul debutant și autorul debutant.

CONCLUZII

Primim la redacția editurii săptămânal câte două-trei manuscrise, prilej de bucurie și de tristețe la un loc. Unele sunt respinse imediat, motivul nefiind neapărat dictat de o analiză de mare introspecție – lucrările având erori gramaticale și incoerențe logice. Alte lucrări sunt retrimise la autori, cu indicații specifice, având un aspect incomplet.

Există și lucrări bune, foarte bine realizate, însă multe dintre acestea pot să primească din partea colaboratorilor editurii – oameni de filologie – formulări mai potrivite – moment în care semnalăm lipsa de experiență a scriitorilor, derivată dintr-o lectură de mică intensitate, și de ce nu, de un exercițiu al scrierii incomplet derulat prin publicări anterioare în reviste și jurnale.

Majoritatea lucrărilor nu poartă în dreptul realizatorului un om dispus să-și asume destinul intelectualului în cetate. Acești scriitori continuă să rămână acasă, dorindu-și ca cititorii să le cumpere cărțile, fără ca ei să facă nici cel mai mic gest către o afirmare publică a destinului scriitoricesc.

Încheiem în spirit pozitiv, încurajând scriitorul debutant – pe care îl așteptăm la editură cu lucrări noi, de calitate. Editura noastră se prezintă ca o mică alcătuire profund culturală, care își dorește mereu să-și asigure o fundație de selecție solidă, oferind mediului intelectual local sibian și național – puncte de afirmare reale și bine asumate în criterii de valoare. Le dorim mult succes scriitorilor debutanți și îi invităm să-și publice cartea de debut aici, la Sibiu, urmând apoi să crească către editurile metropolitane cunoscute în România ca vârf de lance.

Martie 2023.

Editura ”Hermann”.



By browsing this website, you agree to our privacy policy.
I Agree